Viața ne oferă tot felul de provocări, atât personale, cât și colective, după cum bine am observat cu toții în ultimii ani. Pandemia este cel mai bun exemplu. A fost și este o provo­care colectivă și personală. Acum, conflictul militar din Ucrai­na, la fel.

Fiecare dintre noi caută modalități de adaptare în astfel de situații. Unii aleg implicarea, alții detașarea și alții renunța­rea. În realitate, ceea ce se întâmplă, modul în care reacțio­năm în astfel de situații este răspunsul la frică.

Și, în acest editorial m-am gândit să abordez exact această emoție, căreia consider că nu-i acordăm suficientă impor­tanță și recunoștință. Da, recunoștință! Pentru că frica este ca un sistem intern de alarmă, care ne transmite când sun­tem în pericol. Iar când spun pericol, mă refer la unul real. Pentru că există și situații pe care le percepem ca fiind peri­culoase, dar în realitate nu sunt.

Frica este o emoție primară și un mecanism fundamental de supraviețuire. Apare atunci când ne confruntăm cu o ame­nințare reală sau cu o situație pe care o percepem ca fiind o amenințare, iar atunci când simțim frică, organismul nostru răspunde prin reacții de tipul: luptă, fugă sau îngheț.

Lupta într-o situație în care simțim frică înseamnă înfrunta­rea pericolului. Organismul ne susține în această luptă, iar inima pompează rapid sânge pentru a avea puterea nece­sară. Nivelul de adrenalină crește și ne va oferi, astfel, un surplus rapid de energie pentru a face față pericolului.

Fuga este mecanismul prin care persoana care simte frică, fuge, cautând să se salveze de pericol. Corpul pare să nu ne mai asculte în astfel de situații, sângele curge rapid prin pi­cioare ca noi să putem scăpa de pericol.

Înghețul este o altă reacție a organismului în situații peri­culoase, fie ele reale sau doar percepute. Corpul nostru se oprește, nu ne mai putem mișca nici dacă vrem. Simțim frica, nivelul de adrenalină este crescut ca în orice situație în care suntem în pericol, dar energia nu ne îndeamnă nici la luptă, nici la fugă. Suntem blocați, înghețați.

Indiferent că simți frică într-o situație reală sau imaginară, privește frica ca fiind o formă de protecție, este modul în care tu ai grijă de tine. Și, bineînțeles, fă ceva atunci când pericolul e imaginar, cum ar fi frica de a vorbi în public sau frica de socializare.

Tu în ce situații simți frica și cum reacționezi: lupți, fugi sau îngheți?
Ștefania Ardelean