Cum ai descoperit pasiunea pentru actorie?

De mic am cochetat cu partea artistică, dar niciodată nu m-am gândit că o să continui drumul acesta minunat de actor profesionist. Pot să spun că actoria m-a ales pe mine… În generală și liceu am făcut parte dintr-o trupă de teatru, dar niciodată nu m-am gândit să mă fac actor. După ce am terminat liceul, am venit în București și am dat la jurnalism, dar după un an de zile mi-am dat seama că trebuie să fac ceva cu viața mea și am zis să dau la UNATC sa văd dacă într-adevăr sunt făcut pentru asta. Am intrat din prima și iată că am o carieră de 13 ani, cu multe spectacole la activ în teatru, seriale, filme și nu numai.

Care este personajul în care te-ai regăsit cel mai mult?

Personajul în care m-am regăsit cel mai mult este de fapt primul meu rol, și anume Cipi, în spectacolul Grafitti Drimz – regia Alina Nelega, la teatrul Odeon, un puști din cartier care făcea orice pentru a-și ajuta familia, dar mai ales sora.

Care sunt lucrurile pe care le faci pentru a intra în pielea personajelor?

Ca orice actor profesionist, în ziua în care am spectacol sunt prezent în cabină cu cel puțin două  ore mai devreme, pentru a mă încălzi fizic, pentru a da textul cu partenerul sau partenerii, pentru machiaj, pentru ca totul să fie fresh pentru a transmite povestea pe care oamenii vin să o vadă la teatru.

Care a fost cel mai dificil rol pe care l-ai interpretat? De ce?

Cel mai dificil rol pe care l-am interpretat a fost rolul meu de licență, Treplev din piesa de teatru Pescărușul. Un tânăr scriitor care voia să vină cu ceva nou în lumea teatrului și, din cauza faptului că nu era înțeles și pentru că iubita îl părăsește, la final se sinucide. A fost greu pentru că a fost un rol total diferit față de cum sunt eu… Nu aveam experiența de viața pe care personajul o avea, modul în care gândea, felul cum se comporta, un rol contra-punct. Am muncit foarte mult și cred eu că mi-a ieșit destul de bine.

Ce simți atunci când te afli pe o scenă de teatru?

Tot timpul am emoții înainte de a intra pe scenă… preț de câteva secunde, dar după ce dau drumul „la motoare” mă simt ca și cum am fost acolo dintotdeauna, simt un amalgam de sentimente și trăiri (în funcție de spectacolul pe care îl joc) și nu vreau să se termine. E un vis frumos din care nu vrei să te trezești niciodată!

Care este relația ta cu muzica?

Muzica o am în sânge! Dumnezeu m-a binecuvântat cu talentul acesta minunat pe care îl folosesc ori de câte ori am ocazia! Tocmai de aceea joc și in musicaluri, am și câteva melodii înregistrate și sper din tot sufletul să mai fie ocazii în care să îmi folosesc vocea.

Cum arată evoluția ta în mediul online?

În mediul online sunt foarte activ. A evoluat destul de mult, chiar dacă la început am fost reticent.  Mi-am dat seama la timp că e bine ca lumea sa vadă ce muncesti și e cel mai bun mod de a te vinde și cred e bine sa îți cunoască și viața personală, sa te vadă cum ești și în afara scenei sau filmărilor –  bineînțeles, într-o anumită limită.

Ce a reprezentat pentru tine experiența „Ultimul trib”?

Experiența pe care am trăit-o la „Ultimul trib” este UNICĂ! Este o experiență cu care te întâlnești o data în viață! A fost foarte greu să rezist  41 de zile în Madagascar fără nimic – să nu știe nimeni de mine, fără familie, fără nimic… Ce am trăit și văzut printre oamenii de acolo… credeți-mă că suntem norocoși de ceea ce avem și unde suntem. După ce am plecat de acolo am realizat de fapt cum e viața și cât de recunoscător trebuie să fiu pentru ce am.

Ce sfat ai pentru actorii la început de drum?

Să nu înceteze să viseze nici măcar o secunda! Să MUNCEASCĂ DIN GREU! Să aibă nervii tari, să înfrunte orice obstacol cu capul sus și să își dorească cu toată ființa lor să ajungă acolo unde își doresc! Cum spunea profesorul meu, Doru Ana: „Actoria e ca un sac de ciment pe care îl cari în spate toată viața! E o haină pe care nu toată lumea riscă să o îmbrace!”.

Ce te face fericit?

Familia mea mă face cel mai fericit. Soția și băiețelul meu de doi ani. Ei sunt sprijinul meu, gura de aer proaspăt pe care o iau în fiecare zi înainte de a pleca la „luptă”!