Îmbătrânirea pielii este, din nefericire, inevitabilă. Totuși, există mecanisme intrinseci și extrinseci care pot provoca o îmbătrânire prematură a pielii.

• Factorii intrinseci includ tot ceea ce este „intern organismului”: îmbătrânirea cronologică, structura endocrină, genetica, metabolismul etc.
• Factorii extrinseci includ tot ceea ce este „extern organismului”: alimentația, expunerea la soare și solar, fumatul, obezitatea, poluarea etc.

Pe lângă faptul că este un factor care contribuie la o serie de boli sistemice, fumatul provoacă modificări nefavorabile ale pielii și intensifică cursul multor boli de piele. Fumatul este, de fapt, asociat cu multe afecțiuni dermatologice, inclusiv cu vindecare încetinită a rănilor, îmbătrânirea prematură a pielii, carcinom cu celule scuamoase, melanom, cancer oral, acnee, psoriazis, pierderea părului.

Studiile epidemiologice indică faptul că fumatul este un factor extrinsec responsabil pentru îmbătrânirea prematură a pielii. De exemplu, s-a observat că pielea fumătorilor înrăiți la vârsta de 40 de ani seamănă cu cea a nefumătorilor în vârstă de 70 de ani. Într-un studiu efectuat pe 79 de perechi de gemeni identici în care un frate a fumat, iar celălalt nu, s-a constatat că geamănul fumător a prezentat semnificativ mai multe riduri faciale.

Alți cercetători au observat, folosind tehnici computerizate pe 63 de voluntari, că fumatul este un factor de risc independent pentru dezvoltarea ridurilor. Alte studii au discutat despre efectele adverse ale fumatului asupra pliurilor nazolabiale. În general, fumatul s-a dovedit a fi un factor determinant al ridurilor grosiere ale pielii. De asemenea, s-a demonstrat că hidratarea pielii este semnificativ mai scăzută la femeile care fumează.

Asocierea dintre fumul de țigară și razele UV

Potrivit unui studiu, asocierea dintre expunerea excesivă la soare (>2 ore/zi) și fumatul intens duce la un risc de 11,4 ori mai mare de apariție a ridurilor decât la nefumători sau la cei de aceeași vârstă, dar cu o expunere redusă la soare. Potrivit unui studiu amplu, fumatul este asociat cu o apariție severă a ridurilor la nivelul frunții, ochilor și a liniilor glabelare. Se asociază, de asemenea, cu umflăturile de sub ochi, ridurile șanțului lacrimal, pliurile nazolabiale, comisurile bucale, liniile periorale și scăderea volumului buzelor.

Consumul excesiv de alcool (≥8 băuturi/săptămână) este asociat, în schimb, cu o accentuare a ridurilor pe zona superioară a feței, sub ochi, la comisurile bucale, dar și cu pierderea volumului facial și cu evidențierea vaselor de sânge.

Probele efectuate in vitro și in vivo indică faptul că fumatul duce la îmbătrânirea accelerată a pielii. Cu toate acestea, mecanismele responsabile nu sunt pe deplin înțelese. Există mai mult de 7.000 de substanțe chimice într-o țigară, dintre care multe sunt toxice pentru 12 celule.

Degradarea colagenului

Studiile in vitro indică faptul că extractul de fum de tutun afectează producția de colagen și elastină și crește degradarea împreună cu cea a altor componente ale matricei extracelulare. De fapt, fumatul crește nivelul de MMP (matrix metaloproteinase), ceea ce duce la degradarea colagenului, a fibrelor elastice și a proteoglicanilor. Acest lucru creează un dezechilibru în metabolismul țesutului conjunctiv dermic între biosinteză și degradare.

S-a demonstrat că fumătorii au mai puține fibre de colagen și elastină în derm; acest rezultat poate justifica o densitate mai mică a dermei la fumători. Mai puține fibre de colagen și elastină din dermă fac ca pielea să devină moale, întărită și mai puțin elastică. Speciile reactive ale oxigenului (radicalii liberi) sunt puternic implicate în mecanismul îmbătrânirii premature a pielii induse de fumat, deoarece favorizează inducerea MMP-urilor.

Rolul radicalilor liberi

Fumatul induce stresul oxidativ (exces de radicali liberi), care are efecte imunomodulatoare, modificând funcția celulelor inflamatorii și eliberând enzime proteolitice. Radicalii liberi generați de fumatul și mecanismele de reparare dăunătoare reduc turnoverul matricei extracelulare (de exemplu, sinteza de colagen și elastină), ducând la semne premature de îmbătrânire a pielii.

Radicalii liberi și speciile reactive de oxigen generate de fumat pot accelera îmbătrânirea nu numai a epidermei și dermului, ci și a grăsimii hipodermice (reducerea volumului acesteia). Pe măsură ce volumul feței scade, caracteristicile precum cavitățile lacrimale și  umflarea infraorbitală devin mai pronunțate.

Reducerea aportului de sânge

Un alt motiv care poate explica relația dintre fumat și îmbătrânirea pielii este legat de nicotină. Nicotina poate reduce, de fapt, fluxul de sânge către piele, reducând aportul de oxigen și nutrienți de care are nevoie pentru a rămâne sănătoasă și elastică. În acest fel, fumatul poate deteriora și mecanismele de reparare a pielii. De fapt, s-a demonstrat că fumatul reduce fluxul sanguin tisular.

Ce se poate face?

Pentru a proteja pielea de daunele induse de fumul de țigară, cea mai bună soluție este, evident, evitarea fumatului, atât activ, cât și pasiv. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți, de asemenea, starea pielii foștilor fumători. Într-un studiu francez, 64 de femei fumătoare s-au angajat într-un proces de renunțare la fumat, urmate de o echipă de dermatologi, psihologi și nutriționiști.

După nouă luni, s-a constatat o reducere medie de aproximativ 13 ani a vârstei biologice a pielii, în timp ce la începutul studiului fumătorii aveau o vârstă biologică medie cu nouă ani mai mare decât vârsta lor de 21 de ani. Având în vedere că fumatul crește stresul oxidativ și consumul de antioxidanți, precum vitamina C, este important ca fumătorii să acorde mai multă atenție unei alimentații sănătoase, lipsite de excese și bogate în alimente vegetale și integrale.

În general, pentru prevenirea eficientă a ridurilor se recomandă:

• Abținerea de la fumat;
• Reducerea poluării;
• Prevenirea arsurilor solare;
• Protecție solară adecvată;
• Restricție calorică:
• Dietă bogată în antioxidanți naturali;
• Dieta săracă în zahăr;
• Hidratare adecvată;
• Activitate fizică;
• Odihnă adecvată;
• Gestionarea optimă a stresului.

Pe lângă aceasta, este posibil să se adopte diverse strategii anti-îmbătrânire care ajută la prevenirea, încetinirea sau chiar inversarea îmbătrânirii premature a pielii. Acesta este, evident, un subiect foarte larg, căruia i se pot dedica zeci de articole. În următoarele randuri, listăm pe scurt aceste strategii.

Suplimente alimentare

• Antioxidanti (ex. coenzima Q10, vitamina C, vitamina E, resveratrol, catechine, rodie, cacao, măslin, măceș, astaxantina, licopen, acid lipoic): previn degradarea proteinelor matricei extracelulare;
• Suplimente alimentare cu colagen și acid hialuronic: stimulează activitatea de biosinteză a fibroblastelor și măresc concentrația acestora în derm;
• Extracte de plante cu acțiune biostimulatoare (ex. echinacea, centella, izoflavone, cacao, ceai verde).

Produse cosmetice

Îngrijirea zilnică a pielii cu creme și seruri anti-îmbătrânire, care pot conține următoarele ingrediente:

• Emolienți precum parafina, vaselina, siliconi „ocluzivi”, unt de shea, ulei de avocado, ulei de migdale dulci, acetat de vitamina E, ceară de albine și alte ceruri, squalan, lanolină, ulei de jojoba, cocogliceride, carbonat de dicaprylil – integrează filmul hidrolipidic de suprafață;
• Reparatori precum ceramide, spermaceti, scualenă, acid miristic, palmitat de cetil – ajută la refacerea cimentului lipidic și a lipidelor de suprafață. Ideal pentru pielea uscată;
• Umectanți precum glicerină, sorbitol, glicoli, uree, acid hialuronic, alantoină, pantenol, trimetilgicină, mucilagii, lactat de sodiu, alfa-hidroxiacizi (cum ar fi acidul glicolic și acidul lactic, în concentrații <10%), extracte din plante, cum ar fi cele bogate în mucilagii – acestea leagă și rețin apa la nivelul suprafeței pielii, ajutând la îmbunătățirea hidratării. Extractele de plante (gel de aloe, extracte de nalbă, extracte de ovăz sau alte cereale) au și ele o acțiune calmantă împotriva inflamației;
• Peptide care afectează neurotransmițători precum GABA, Acetyl Hexapeptide-8 sau Acetil Hexapeptide-3 (Argireline), Acetil-Hexapeptide 1 (Munapsys), Pentapeptide-3 (Vialox), Pentapeptide-18 (Leuphasyl), Vanistryl – printr-o varietate de interacțiuni biochimice, acestea pot reduce sinteza, eliberarea sau absorbția acetilcolinei, reducând capacitatea mușchilor de a se contracta și relaxând liniile de expresie;
• Peptide semnal, cum ar fi Palmitoyl Pentapeptide-4 (Matrixyl®), Palmitoyl Tripeptide-1, Acetil Tetrapeptide-9 (Dermican™), Acetil tetrapeptide-5 (Syniorage™) – favorizează creșterea sintezei de colagen, elastină și alte proteine ​​și glucozaminoglicani în piele; alternativ, pot inhiba degradarea acestuia.
• Retinoizi precum retinolul și derivații (palmitat de retinil, acetat de retinil, linoleat de retinil, retinaldehidă etc.) și bakuchiol (nu este un retinoid, dar acționează într-un mod similar) – favorizează regenerarea epidermei, stimulând turnoverul celular normal. Acestea cresc sinteza de colagen și ajută la pielea grasă și impură și petele pigmentate;
• Vitamine antioxidante precum Vitamina C si derivați ​​(palmitat de ascorbil, tetraizopalmitat de ascorbil), Vitamina E și derivați ​​(acetat de tocoferil), Niacinamida – au efecte antioxidante și antiinflamatorii, protectoare împotriva daunelor solare, emolienți (acetat de tocoferol), anti-pete (vitamina C) și stimularea sintezei de colagen (vitamina C);
• Alți antioxidanți precum coenzima Q10, acid lipoic, acid ferulic, resveratrol – util pentru efectul fotoprotector și de întârziere al proceselor de fotoîmbătrânire a pielii;
• Exfolianți precum alfa-hidroxiacizi (acid citric, acid malic, acid lactic și acid glicolic), beta-hidroxiacizi (acid salicilic), polihidroxiacizi (gluconolactonă, acid lactobionic), uree (în concentrații de aproximativ 20%). Ele favorizează descuamarea (exfolierea) celor mai superficiale straturi ale pielii, stimulând reînnoirea pielii și făcând pielea mai strălucitoare și cu o culoare uniformă;
• Agențidepigmentanți precum arbutina, acid kojic, acid azelaic. Acţionează la diferite niveluri interferând cu sinteza sau depunerea melaninei, pigmentul responsabil de culoarea pielii şi de petele întunecate de pe piele;
• Extracte vegetale ca fracție nesaponificabilă de avocado, Centella, Ginkgo, gel de aloe vera, izoflavone de soia, hamei, Boswellia, lemn dulce, Helichrysum, mușețel, Hypericum, cătină, cafea verde, ceai verde etc. Pot acționa la diferite niveluri cu o acțiune antioxidantă, anti-îmbătrâniere, calmantă și emolientă.

Atenție la fumatului pasiv?

S-a demonstrat acum pe scară largă că daunele fumatului se extind și asupra celor care, din cauza vieții sau lucrului cu unul sau mai mulți fumători, au fost forțați să respire ani de zile atât fumul emis de fumător în urma inhalării acestuia (fumul principal), cât și cel eliberat direct din arderea țigării (fum sidestream). Există acum dovezi clare că fumatul pasiv este responsabil pentru cel puțin o parte din cancerele pulmonare la nefumători, precum și bolile de inimă, astmul și alte afecțiuni mai puțin grave. De fapt, s-a calculat că inhalarea fumului altora crește riscul de cancer pulmonar și boli de inimă la un nefumător cu aproximativ 25 la sută. Există, de asemenea, indicii, încă de demonstrat definitiv, că această expunere poate favoriza și dezvoltarea tumorilor mamare și o evoluție mai nefavorabilă a bolii. Rezultatele publicate în jurnalul autorizat Lancet, ale unui studiu realizat de experți de la Organizația Mondială a Sănătății, au arătat că în 2004 peste 600.000 de oameni au murit din cauze atribuibile fumatului pasiv, dintre care 165.000 copii locuiesc acasă cu un fumător.

Mulți susțin că nu are rost să ne îngrijorăm cu privire la fumatul pasiv atunci când trăim în orașe atât de poluate. Fără a diminua necesitatea absolută de a interveni asupra calității aerului, cu aceeași expunere la alte substanțe, întotdeauna fumul, un cancerigen foarte puternic, face diferența. Numeroase cercetări științifice publicate în ultimii 20 de ani au arătat, de asemenea, că poluarea internă, precum casele, birourile, barurile, este mai periculoasă decât poluarea externă. Acest lucru se datorează faptului că, de obicei, se petrece mult mai mult timp în interior decât în ​​aer liber și pentru că, având în vedere dimensiunea redusă a spațiilor închise, prezența poluanților casnici, dintre care fumul de țigară poate fi principala sursă.