Cu mult timp în urmă, la începutul anilor ’60 s-a întâmplat să intru în posesia revistei italiene „VOI”, o revistă în alb-negru care a avut o viață relativ scurtă. Doar câteva numere au văzut tiparul, dacă îmi amintesc bine. Această revistă informa femeia modernă din acea perioadă, avându-l ca şi colaborator pe cunoscutul make up artist Alberto De Rossi, căruia i se încredinţase rubrica de frumuseţe. Cu seriozitatea acelei perioade, el oferea sfaturi preţioase şi utile despre machiaj, coafură, stil, etc
De Rossi a fost unul dintre marii make up artişti de film. Starurile de la Hollywood pretindeau caselor cinematografice cu care colaborau, ca De Rossi în persoană să se ocupe de machiajul lor. Marile dive din perioada respectivă erau Audrey Hepburn, Ava Garner, Elizabeth Taylor, etc. De Rossi era, de asemenea, destul de cunoscut şi printre oamenii de rând, datorită unui spot publicitar de televiziune care promova un colir. Rolul său în această reclamă era de a aranja chipul unei domnişoare, cu abilitatea care îl caracteriza. La finalul spotului, chipul fetei arăta cu mult mai frumos, dar o frumuseţe extrem de naturală, la îndemâna oricui. În acest fel, make-up artistul starurilor de cinema, intra de mai multe ori pe săptămână în casele oamenilor aducând un mesaj de speranță.
Eu, fiind mic și curios, eram uimit de felul său de a aborda frumuseţea – o privea ca pe o problemă de matematică sau o teoremă de geometrie: ”Pentru a echilibra partea de jos a chipului, trebuie să creați volum în partea de sus, astfel încât, graţie iluziei optice, asimetria se va reduce în mod semnificativ.
Îmi amintesc de răspunsul oferit uneia dintre cititoare: pe care o sfătuia să adopte o nouă coafură şi să aplice rujul pe toată suprafaţa buzelor, nu doar pe centru aşa cum obişnuia să se fardeze aceasta de obicei. El îi spuse, de asemenea, că din punctul său de vedere, ar fi avut un beneficiu extraordinar dacă decidea să recurgă la epilarea completă a sprâncenelor, ca mai apoi să le redeseneze puţin mai sus. Natura îi oferise sărăcuţei o pereche de „mustăți dezordonate”, care se aplecau pe pleoape ca o povară pe un spate curbat. Acum îmi dau seama ce avantaj imens îi putea aduce acestui chip o astfel de schimbare…
Cheia de boltă în arhitectura feţei umane
Într-o altă ediţie a revistei ”YOU”, maestrul povestea despre întâlnirea sa cu Audrey Hepburn care, dacă îmi amintesc bine, a avut loc pe platourile de filmare ale filmului Vacanţă la Roma (1953). Însuşi De Rossi a creat pentru Hepburn aşa zişii „ochi de gazelă” ca și renumitele „sprâncene în formă de aripi de pescăruș”
Aceste caracteristici au început să facă parte din imaginea actriţei, iar atunci când cineva se referea la ochi de gazelă era echivalent cu a o cita pe Hepburn. În copilărie nu s-a întâmplat să vă jucaţi cu plastilină? Eu, de exemplu, după ce făceam o mingiuţă din plastilină, o străpungeam cu un creion şi eram uimit de perfecțiunea cu care creionul intra şi iesea din acel orificiu perfect conturat. În mod similar mi se păreau sprâncenele lui Hepburn – păreau perfecte în maniera în care completau forma ochiului, fără nici o forțare: cheia de boltă în arhitectura feței umane.
Aşa s-a întâmplat că în mine a luat naştere un fel de interes obsesiv pentru sprâncene şi pentru chipul oamenilor, în general. Am început să privesc cu interes chipuri frumoase şi mai puţin frumoase, faimoase sau necunoscute. Încercam să îmi dau seama de ce erau frumoase sau nu, armonioase sau lipsite de graţie. Încercam să înțeleg în ce măsură sprâncenele erau responsabile de armonia sau dizarmonia acelui chip.
Am învăţat, de asemenea că existau diferite modele de sprâncene: sofisticate, casual, stilul anilor ’20, ’30 sau ’50. În acei ani am observat şi am experimentat ceea ce la începutul anilor ‚70, francezii publicau în cartea „Les regles d’or de Stefano”.
Machiajul lui Audrey Hepburn: aceasta este forma originală a sprâncenelor sub formă de aripă de pescăruş
Epilarea
În imaginile alăturate de mai jos putem vedea sprâncene naturale înainte de epilare și de finalizarea arcului supraciliar, acesta fiind obținut în urma unui studiu atent al feței. După cum se poate observa în prima imagine, arcul supraciliar nu ne sugerează absolut nimic, astfel încât să ne ofere un punct de plecare în identificarea liniei corecte. Din acest motiv am fost nevoit să obţin toate datele legate de măsurătorile punctelor de referință şi de culoare, pentru ca mai apoi să îmi pre-imaginez forma finală. Privind la fața fetei mi-am imaginat (servindu-mă de parametrii menţionati mai sus) forma desenată cu culoare albastră. După ce mi‑am „imprimat” bine în minte forma pe care urma să o obţin, am început să elimin firele de păr în surplus. După cum puteți vedea, am eliminat şi câteva fire de păr din partea superioară a sprâncenei (chiar dacă acest lucru nu este deloc recomandat) în scopul de a obține un unghi drept, coborând astfel punctul de pornire. De ce am încălcat această regulă strictă? Pentru că regulile sunt date pentru a reduce marja de eroare, şi în acest caz, pentru a evita o coborâre excesivă a sprâncenelor lucru pe care, din nefericire, se întâmplă să-l vedem destul de des în zilele noastre. Un bun make‑up artist ar trebui să poată vedea forma corectă, încercând să se împace cu disponibilitatea oferită de sprâncenele naturale. Este de dorit un arc supraciliar cu o formă cât mai naturală posibil care să necesite cât mai puțin retuș din machiaj. Atenție: nu sacrifica naturaleţea pentru a îmbunătăți forma! Consider că acest aspect este valabil pentru orice lucru. Mai bine o pereche de sprâncene mai stufoase dar naturale, decât armonioase şi artificiale, cu riscul de a penaliza întregul chip şi totodată expresia și vitalitatea acestuia.
Expresia
Forma arcului supraciliar influențează foarte mult expresia feței. Acesta este un fapt foarte important de care în mod special orice make-up artist ar trebui să ţină seama. Este bine cunoscut faptul că în machiajul de caracter (de teatru), studiul expresiei are un rol important. Acest gen de machiaj are ca scop realizarea trăsăturilor fizionomiei personajului pe care actorul urmează să îl interpreteze. Grație acestui machiaj, actorului îi va fi mai uşor să se transforme și să intre în rol. În acest gen de machiaj, linia sprâncenelor joacă rolul leului. Imaginea de mai jos prezintă schematic diferite expresii obținute doar prin modificarea sprâncenelor şi a gurii.
Stilul
Forma sprâncenelor ajută fără îndoială la definirea stilului. De exemplu, un machiaj specific anilor 30, inevitabil, va avea sprâncene subţiri şi înălţate.
Altfel s-ar pierde orice referire la anii ’30 şi ar fi ca și cum i-ai cere croitorului să-ţi facă o fustă mini care acoperă genunchii!
Același lucru se întâmplă cu stilul „gipsy” una dintre caracteristicile principale ale acestui stil fiind chiar sprâncenele stufoase. Inutil să spun că atunci când se studiază personalizarea unui stil pentru un anumit chip este necesar ca sprâncenele să se armonizeze cu acesta, şi de asemenea, coafura.
Este necesar ca toate formele să fie modelate în deplină conformitate cu morfologia feței.
Atenţie totuşi – crearea unui machiaj pentru o fizionomie, nu înseamnă că trebuie să realizezi o mască sau o expresie cu totul diferită de original.
Putem lua ca exemplu multe dive care ne demonstrează cum se pot adopta look-uri diferite dar întotdeauna potrivite, adică în perfectă armonie cu chipul lor.
Arcul supraciliar
Un exemplu interesant: un caz în care forma arcului supraciliar definește puternic stilul general.
În această scurtă secvență vom vedea cum se poate interveni pentru a corecta sprâncenele lăsate. Pentru a evita epilarea excesivă, este posibil să se elimine firele de păr numai din partea superioară la început și mai apoi din partea inferioară a unghiului. Acest lucru vă va permite să înălțați arcadele destul de consistent. Retuşarea realizată cu ajutorul machiajului va finaliza transformarea.
Pe Stefano Anselmo il puteti intalni la festivalul de machiaj – Make-up Fest de la Palatul Copiilor pe 25 si 26 Octombrie
http://makeupfest.portacom.ro/2014/07/machiajul-etnic-seminar-in-cadrul-festivalului-de-machiaj/