Brandingul personal a devenit oare mai important decât abilitățile, experiența, capacitatea reală a unui profesionist de a aborda o activitate?

Mă gândesc la freelancerul care lucrează la brandul său personal pentru a găsi mai mulți clienți, pentru a atrage proiecte mai importante sau pentru a deveni punctul de referință într-o anumită nișă. Dar mă gândesc și la persoana care își caută un nou loc de muncă ca angajat și care, prin urmare, pentru a avea șanse mai mari de a primi o invitație la un interviu de angajare de la un recrutor, se angajează să ofere o soluție mai convingătoare și mai completă. Unii s-ar putea întreba dacă toată această angajare în dezvoltarea mărcii personale ar putea fi în detrimentul meritocrației reale.

Nu cumva, poate, clientul va ajunge să aleagă nu profesionistul – să zicem un consultant – care este mai capabil și mai potrivit pentru acel proiect, ci mai degrabă profesionistul care a fost mai bun în dezvoltarea propriului branding personal? Și nu poate că, recrutorul va ajunge să selecteze și chiar să angajeze candidatul care nu este cel mai bun, cel mai competent și cel mai potrivit, ci mai degrabă cel care a reușit să creeze un brand personal mai captivant? Această întrebare ar putea fi pusă de mulți. Începând cu toți acei oameni care, dintr-un motiv sau altul, par un pic suspicioși la însuși conceptul de personal branding.

Adesea, acest scepticism față de strategiile de branding personal apare și din comunicarea greșită făcută de presupuși experți sau guru care vorbesc despre personal branding fără a avea de fapt o experiență reală în acest domeniu. Problema este că aceleași personaje vând adesea cursuri dedicate acestei teme, reducând personal brandingul la practici de eficiență îndoielnică pentru creșterea adepților pe rețelele de socializare. Și nu, acesta nu este branding personal.

Dincolo de asta, prin acest articol dorim să clarificăm că nu, personal brandingul nu înlocuiește competențele, darămite să umple un gol. Să plecăm de la o presupunere: un brand personal nu este creat de la zero. Fiecare are propriul său brand, fiecare are o serie de particularități – bune și rele – care alcătuiesc marca personală. Problema este că, dacă aceste caracteristici nu sunt îngrijite, rafinate și prezentate bine, probabil că vei avea de-a face cu o marcă de o calitate îndoielnică, sau cel puțin nu atât de eficientă pe cât ar putea fi. Și asta pentru a obține mai mulți clienți, pentru a câștiga mai mult, pentru a fi contactat pentru interviuri de angajare și așa mai departe.

De fapt, a nu lucra la brandingul tău personal înseamnă a nu exista. Putem căuta informații pe Google despre un anumit candidat sau un anumit consultant,  putem obține informații de pe site-ul lui și așa mai departe. Informațiile vor fi găsite, dar nu vor fi întotdeauna informații care ne vor ajuta să ne facem o impresie bună despre acel individ sau acea companie. A lucra la personal branding înseamnă a te asigura că oferi o imagine bună, pentru a scoate în evidență în ochii observatorului – potențial client, angajator, furnizor sau partener – particularitățile care ne reprezintă cel mai bine din punctul nostru de vedere. Și acesta este un prim punct fundamental: a lucra la un branding personal înseamnă a lucra la ceva care există deja, fără a crea nimic de la zero.

La urma urmei, contrariul ar fi ciudat. Mai mult: ai încredința un loc de muncă sau o misiune unei persoane despre care nu găsești nimic online, sau foarte putin? Probabil că nu. Și același lucru este valabil în orice situație; lipsa de informații este privită ca fiind un steag roșu care trebuie luat în considerare cu atenție. De ce nu pot găsi nimic despre acel brand? Oare este OK? Dar mai este un lucru: însăși prezența unui brand personal bine construit poate fi interpretată ca o abilitate suplimentară. Așa e, brandingul personal ar putea fi perceput ca abilitatea unui individ de a-și controla narațiunea, imaginea. Și acest lucru poate fi evaluat foarte pozitiv în orice context, chiar și în afara lumii marketingului și comunicării.

Nu, brandingul personal nu devine mai important decât abilitățile. Ar fi ca și cum ai spune că un curriculum vitae este un instrument care poate înșela recrutorii, pentru că un candidat care se pricepe la utilizarea formatelor Office ar putea ieși mai mult în evidență decât un candidat care nu este deosebit de dotat din acest punct de vedere, dar cu aceleași abilități și cu aceeași experiență. Dar oare nu acest aspect se caută? Capacitatea unui candidat de a depune toate eforturile pentru a-și găsi locul de muncă potrivit, disponibilitatea de a dedica timp și energie pentru a se prezenta în fața recrutorului la maxim, entuziasmul de a avea grijă perfect de prezentarea lui

Un argument asemănător poate fi formulat despre brandingul personal. Un freelancer care zi de zi dezvoltă și menține un brand personal autentic și coerent nu face altceva decât să comunice publicului țintă, ceea ce trebuie să știe pentru a face mâine alegerea potrivită despre profesionistul pe care să îl aleagă pentru un anumit proiect. Asta pentru că a lucra la un brand personal nu înseamnă să strigi de pe acoperiș că ești cel mai bun, nu, înseamnă să îți descrii efectiv abilitățile reale, atuurile tale autentice, pentru a te poziționa clar într-o nișă anume.

Brandingul personal nu înseamnă înșelăciune, tocmai pentru că un brand personal eficient reflectă valorile și abilitățile reale ale unei persoane. Oricine face altfel, promovând o figură profesionistă care în realitate nu poate fi sau nu reușește să întruchipeze, chiar își creeaza singur o problemă, tocmai pentru că în domeniul personal branding minciunile chiar au picioare foarte scurte. Cum poți rezista să porți o mască zi de zi pe rețelele de socializare, cu clienții, la întâlniri, în conferințe? Cum să fii consecvent la fiecare lansare, în fiecare postare, dacă totul este o ficțiune sau, cea mai bună întrebare este: pentru cât timp o poți face astfel încât ceilalți să nu își dea seama? Proverbul românesc, „Ulciorul nu merge de multe ori la apă”, exprimă perfect ideea.Este mult mai bine să te vinzi pentru cine ești, identificându-ți punctele forte, pentru a le spori.