Frica de dentist este, probabil, una din cele mai frecvente fobii. Dar de unde provine aceasta frică, care sunt factorii declanșatori și, mai ales, cum o putem combate?

În primul rând, vorbim despre frica de durere. Cei mai mulți pacienți ai mei, care ajung în cabinet speriați, îmi spun tot felul de povești de groază, despre experiențe din trecut întâmplate pe scaunul dentistului, cum ar fi nervi extrași pe viu, anestezii eșuate, extracții dificile și multe alte pățanii nedorite, care i-au făcut să nu se mai apropie cu anii de cabinetul dentar. Vestea proastă – toate aceste povești sunt reale. Vestea bună? Nu mai sunt de actualitate.

Când sunt întrebați despre perioada în care s-au întâmplat aceste lucruri, răspunsul majorității este „în urmă cu 15-20 de ani”. Între timp, din fericire, lucrurile au ajuns să stea cu totul altfel. În trecut, ca în orice altă ramură a medicinei, medicii nu dispuneau de tehnologiile și materialele de care dispunem astăzi. Medicina și farmacologia fac progrese uriașe aproape de la o zi la alta, astfel încât, odată cu trecerea timpului, tratamentele au devenit mai simple, mai confortabile și mult mai ușor de tolerat de către pacienți.

Substanțele anestezice, cât și instrumentarul cu care facem anestezia, fac ca aproape orice manoperă să fie complet nedureroasă. Cred că niciun medic nu își dorește ca pacientul său să simtă dureri în timp ce lucrează, pentru că nici pentru medic nu este ușor să realizeze un tratament în timp ce pacientul țipă, se mișcă sau face mișcări bruște.

Un alt factor neplăcut despre care vorbește toată lumea este celebrul „miros de dentist”. Din nou, vorbim despre istorie. Mirosul acela specific de dentist, pe care aproape că îl și simțim doar gândindu-ne la el, provenea de la o substanță utilizata în trecut la realizarea tratamentelor de canal. Nici nu mai conta dacă pacientul avea sau nu nevoie de un tratament de canal, sau venea la medic pentru un simplu detartraj, oricum mirosul era prezent pretutindeni.

Era atât de puternic și persistent că nu exista dulap suficient de bine izolat ca să împiedice răspândirea lui. Mirosea cabinetul, mirosea medicul și mirosea și pacientul mult timp după ce părăsea cabinetul dentar. Vestea bună? Nu îl mai folosim. Așa cum spuneam și mai sus, farmacologia a avansat și s-a reușit înlocuirea acestei substanțe cu unele mai eficiente și… fără miros.

Până acum toate bune și frumoase. Dar, să nu uităm de faimoasa frază: „Numai când aud zgomotul ala de freză…” Zgomotul despre care vorbim este, de fapt, al turbinei, adică piesa în care se montează freza – acel șuierat care dă fiori multor pacienți și care îi ține la distanță de cabinetul stomatologic.

Din păcate, zgomotul încă există. Dar am să fac o analogie cu o poveste personală. La fiecare zbor cu avionul, la decolare și la aterizare, auzind toate zgomotele super ciudate pe care le face avionul, începeam să îmi pun tot felul de întrebări, „Or fi normale, oare ce se aude așa, dar ce se aude atât de tare? Parcă data trecută nu am auzit asta”… și involuntar îmi induceam o anxietate care mă făcea să stau stresată pe tot parcursul zborului.

Până când am găsit un canal de YouTube al unui pilot de avion care explica toate zgomotele care se aud în fiecare tip de aeronavă. Astfel, ascultând-l și având explicația pentru fiecare zgomot în parte, am realizat că absolut toate sunt normale, am reușit chiar să le identific ulterior în călătoriile mele și am scăpat pentru totdeauna de acel stres care apărea la fiecare sunet necunoscut.

Așa că o să va explic și vouă, de ce turbina face acest zgomot, în speranța că vă voi face viața mai ușoară atunci când ajungeți la stomatolog. Turbina este acea piesa de mână, în care montăm frezele dentare cu ajutorul cărora șlefuim dinții, curățăm țesutul alterat în cazul cariilor, sau facem calea de acces la nerv pentru tratamentele de canal. Această piesă învârte freza și este acționată cu aer comprimat. Practic, avem un flux de aer, care vine pe un furtun cu o asemenea presiune, încât reușește să imprime frezei mele o turație de până la 300.000 rpm, sau chiar mai mult în cazul anumitor modele de turbină.

Deci ce credeți? Acel zgomot înfiorător și care ne face pielea de găină este doar… șuieratul aerului. Concomitent cu aerul, pe un canal separat din interiorul aceleiași turbine, vine și apa, pentru a evita supraîncălzirea frezei, lucru care ar genera durere la contactul cu dintele. Parcă nu mai pare așa fioroasa freza mea, nu?

De multe ori, ne este teamă de ceea ce nu cunoaștem. Oare e grav, îmi va scoate dintele, ce mă fac? Ce urmează să mi se întâmple, cât de complicat este, o fi dureros? Și pentru a elimina acest necunoscut, contează foarte mult medicul pe care ni-l alegem. Comunicarea este esențială si, din păcate, mulți medici sar peste această parte. Este extrem de important cum ne informăm pacientul, cum îi dăm veștile rele, cum îi explicăm.

Contează enorm acel timp pe care îl alocăm discuțiilor, explicațiilor, în care pacientul să înțeleagă care sunt problemele, care sunt opțiunile de tratament, care sunt consecințele neglijării acestor probleme și, mai ales, cum se realizează manoperele necesare. Nici nu mai aduc în discuție că primul și cel mai important aspect în alegerea medicului trebuie să fie competența sa profesională, pentru că mă gândesc că este de la sine înțeles.

Așa că cereți medicilor explicații, puneți-le câte întrebări aveți nevoie pentru a înțelege ce probleme aveți, ce plan de tratament este potrivit și de ce. Nu există întrebări greșite sau prostești, iar experiența mi-a arătat că odată ce pacientul a înțeles pe deplin toate aceste lucruri, treaba merge mai ușor, vine mai relaxat și cu mai multă încredere.

Se spune că în viată trebuie să ne fie frică doar de FRICĂ. Frica ne paralizează, ne împiedică să ne atingem obiectivele și, de cele mai multe ori, are consecințe nefaste. Când această frică vizează problemele de sănătate, adeseori preferam să nu știm ce este în neregulă, de parcă dacă nu știm, ne însănătoșim în mod miraculos. Dimpotrivă, cu cât amânam un control de rutină sau rezolvarea unei probleme de sănătate pe care știm că o avem, aceasta va progresa, va deveni din ce în ce mai gravă, iar soluțiile de tratament vor deveni mai complicate, mai de lungă durată și mai scumpe. Pentru probleme simple exista soluții simple, dar condiția este să nu le lăsăm să devină complicate. Primul pas este să lăsăm prejudecățile în trecut și să trecem pragul unui cabinet dentar. Doar așa avem șansa să observăm evoluția tratamentelor, noile metode pe care le avem la dispoziție și resursele care fac experiențele traumatizante să rămână în istorie.