Rubrică de Antonia Rondelli
Psiholog
Consilier Dezvoltare Personală / Trainer NLP

Trăim într-o eră în care fiecare selfie devine o operă de artă digitală, iar filtrele și retușul sunt uneltele noastre preferate de sculptură. De la coperte de reviste la platforme de socializare, media exercită o influență puternică asupra conceptelor noastre estetice și asupra așteptărilor cu privire la aspectul fizic.

​În era digitală în care trăim, conceptul nostru despre frumusețe a suferit o transformare profundă, iar impactul filtrelor și retușului asupra psihicului nostru îl resimțim tot mai evident.

​Odată cu ascensiunea platformelor de socializare, frumusețea a devenit mult mai accesibilă și, în același timp, tot mai complexă. Filtrele aplicate și retușarea fotografiilor sunt la ordinea zilei, iar aceste aplicații contribuie la redefinirea constantă a standardelor noastre de frumusețe.

​Cu fiecare selfie retușat, creăm și consumăm o imagine idealizată a frumuseții, o imagine care adesea se îndepărtează de realitatea noastră. Aplicațiile ne permit să ne ajustăm sau să ne îmbunătățim fotografiile, oferindu-ne posibilitatea de a ne exprima personalitatea într-un mod unic și cât mai atractiv pentru ceilalți. Cu toate acestea, atunci când aceste instrumente devin excesive și distorsionează mult realitatea, pot apărea consecințe negative asupra stimei de sine și asupra percepției pe care o vom avea în final asupra imaginii noastre fizice.

​În special revistele de modă și platformele de socializare promovează adesea stereotipurile de frumusețe, impunând anumite trăsături fizice sau norme cu privire aspectul nostru exterior. Acest lucru poate crea o presiune de a ne conforma acestor standarde și de a ne ajusta imaginea fizică pentru a ne potrivi cu idealurile prezentate în mediul online.

​Cu fiecare clic pe ecran, ne regăsim într-o călătorie iluzorie a perfecțiunii. Cu fiecare fotografie retușată, nu facem doar un simplu upgrade aspectului nostru, ci intrăm într-un univers în care standardul de frumusețe este dictat doar de niște algoritmi și nu de natură.

​Utilizatorii rețelelor sociale și a acestor transformări digitale spectaculoase pot dezvolta sentimente de insuficiență atunci când compară imaginile lor nealterate cu cele retușate, alimentându-și astfel multiple complexe de inferioritate. Consumul constant de conținut care promovează standarde intangibile de frumusețe poate contribui substanțial la scăderea stimei noastre de sine. Când imaginea prezentată pe rețelele de socializare devine standardul cu care ne comparăm, pot apărea anxietatea și frustrarea, afectând astfel negativ starea noastră de bine.

​De asemenea, această tendință de a aspira către perfecțiunea digitală poate afecta relațiile interpersonale. În căutarea unei imagini ideale online, oamenii pot să își ascundă autenticitatea, temându-se de critică sau de judecata celor din jur. Astfel, această discrepanță între ceea ce prezentăm online și realitatea noastră poate contribui la construirea unor relații superficiale și cu adevărat fragile.

​Un alt aspect important este reprezentarea limitată a diversității în media. O concentrare excesivă asupra unui anumit tip de frumusețe poate crea sentimentul că acea trăsătură sau aspect este singura acceptabilă sau dorită. Aceasta poate afecta în mod negativ persoanele care nu se încadrează în aceste tipare și pot genera o nevoie crescută de a se conforma, chiar dacă acest lucru poate avea consecințe nefaste asupra sănătății.

​Din punct de vedere psihologic, media poate influența și construirea identității prin intermediul frumuseții. Când suntem expuși constant la un anumit tip de imagine, acesta poate deveni parte integrantă a felului în care ne percepem pe noi înșine și pe ceilalți.

În loc să celebrăm diversitatea și unicitatea, ne găsim deseori pierduți în comparații nesfârșite. Ne întrebăm dacă aspectul nostru natural este suficient de bun sau dacă ar trebui să fim mai buni sculptori digitali în căutarea perfecțiunii. Este aproape imposibil să nu ne comparăm cu aceste imagini utopice, uitând adesea că acestea sunt rezultatul unor tehnologii care pot șterge orice imperfecțiune într-o clipă.

​De la autocritica crescută la sentimentele de nesiguranță, mediul digital ne provoacă să ne întrebam dacă aspectul nostru natural este suficient de bun. Prin filtrarea și retușarea constantă, media ne sugerează că frumusețea trebuie să se conformeze unui standard ireal și că fiecare aspect trebuie ajustat pentru a fi social acceptabil. În această cursă a filtrului, uităm adesea că frumusețea noastră este deja perfectă prin autenticitatea sa.

​Impactul psihologic al filtrelor și retușului în mediul digital poate fi observat în creșterea presiunilor sociale pe care o resimțim. Standardele nerealiste de frumusețe create de astfel de manipulări pot conduce la creșterea anxietății nostre și la scăderea încrederii în valoarea personală.

​În consecință, această presiune ne poate afecta în mod negativ stima de sine și încrederea în propriul corp. Dar, poate cel mai periculos impact este dependența noastră de permanenta validare online. Prin postarea unei fotografii perfect retușate, ne expunem la evaluarea și aprobarea virtuală a celorlalți. Postarea unei fotografii fără filtre devine un act de curaj în fața presiunii constante de a adăuga acea nuanță de perfecțiune digitală. Aprobările virtuale devin un barometru al stimei noastre de sine, iar absența lor ne poate stârni îndoieli și neliniști. Dependența noastră de validarea digitală poate afecta stima de sine și ne poate îndepărta de la o înțelegere sănătoasă a propriei voastre frumuseți naturale.

​Cu toate acestea, există și o mișcare în continuă creștere de a schimba aceste paradigme. Diverse campanii și inițiative încurajează acceptarea diversității și promovează frumusețea autentică. Tot mai mulți creatori de conținut aleg să împărtășească imagini needitate, contribuind astfel la redefinirea standardelor de frumusețe. În același timp, industria media are un rol important în această schimbare, având posibilitatea de a alege modele și personalități care să reflecte diversitatea reală a frumuseții, precum și frumusețea naturală.

​Redefinirea standardelor de frumusețe este o provocare continuă în contextul media actual. Prin conștientizare și promovarea unei imagini corporale sănătoase și realiste, putem contribui la construirea unei societăți în care diversitatea este sărbătorită, iar frumusețea nu este definită de norme rigide impuse de mass-media.

​Este timpul să abordăm filtrele nu doar din perspectiva tehnologiei, ci și din cea a psihicului nostru. Să nu permitem filtrelor să definească cine suntem, ci să le folosim ca pe o unealtă creativă, fără a uita că frumusețea noastră, în toată autenticitatea sa naturală, este ceea ce face din fiecare dintre noi o operă unică în galeria vieții noastre sociale.

​Să nu uităm că suntem artiștii propriilor noastre povești, iar frumusețea noastră autentică este o capodoperă în sine. Prin conștientizarea impactului psihologic al filtrelor și retușului, putem schimba povestea și influența media să îmbrățișeze diversitatea și să respingă presiunea de a ne conforma mai mereu unui standard nerealist.

​