Rubrică de Antonia Rondelli
Psiholog
Consilier Dezvoltare Personală / Trainer NLP

Oamenii trăiesc astăzi într-un ritm extrem de alert și sunt concentrați pe obținerea de succes, acumularea de bunuri materiale și pe impresionarea celor din jur, toate acestea ajungând să devină o prioritate în viața lor de zi cu zi.

Într-o lume agitată și atât de aglomerată, suntem mereu împinși să facem mai mult, să ne dorim mai mult, să avem mai mult. Obsesia de a face, a avea și de a ne lăuda a devenit un element central al vieții noastre moderne. În această căutare frenetică a realizărilor și a aprobării celorlalți, ne pierdem adesea din vedere propria existență și frumusețea simplului fapt de a fi și de a exista.

Obsesia de a face ne consumă mult timp și energie, întrucât în dorința noastră de a fi mereu productivi și de a finaliza cât mai multe sarcini, uităm să ne bucurăm de momentele de relaxare și de timpul petrecut alături de cei dragi. Ne trezim mereu într-o goană continuă după realizare materială, iar acest lucru ne poate duce la epuizare fizică și mentală. În plus, uneori ne concentrăm atât de mult pe a face ceva, încât uităm să trăim în momentul prezent și să ne bucurăm de ceea ce deja avem.

Obsesia de a avea ne face să credem că fericirea și succesul sunt direct legate de obiectele materiale. Suntem adesea bombardați cu reclame care ne spun că dacă avem produsul X sau Y, vom fi mai fericiți și mai împliniți. Industria de advertising și mass-media exercită o influență puternică asupra societății noastre, promovând în mod constant ideea că succesul și fericirea se obțin prin posesiuni materiale și realizări externe. Astfel, căutăm mereu noi achiziții și încercăm să ne satisfacem toate poftele materiale, crezând că acestea ne vor aduce fericirea pe termen lung. Cu toate acestea, odată ce ne-am împlinit doleanțele materiale, ne dorim mereu mai mult și intrăm într-un cerc vicios al consumului excesiv, care nu ne ajută să fim altfel decât nefericiți.

​Unul dintre factorii principali care contribuie la această obsesie este presiunea socială și așteptările înalte. Societatea modernă promovează în mod constant conceptul de succes și te încurajează să te compari constant cu alții.

De la vârste fragede, copiii sunt învățați să fie competitivi și să atingă standarde ridicate, deoarece aceasta este văzută ca o măsură a valorii lor. Prin urmare, această presiune poate duce la sentimentul că nu ești niciodată suficient de bun, iar neîncrederea te poate determina să cauți mereu noi realizări și posesiuni pentru a te simți împlinit.

​Un alt factor care contribuie la obsesia de a face, a avea și a te lăuda este legat de problema stimei de sine și a nevoii de validare externă. Multe persoane au o imagine de sine fragilă și o stimă de sine scăzută, iar pentru a compensa aceste sentimente negative, caută recunoașterea și lauda din partea celorlalți. Ei consideră că succesul obținut în diverse domenii sau realizările materiale vor aduce apreciere și validare externă, iar acest lucru îi face să se simtă mai bine cu ei înșiși.

​Este normal și sănătos să ne mândrim cu realizările noastre și să ne bucurăm de ele, însă este important să nu exagerăm și să nu devenim centrați doar pe noi înșine. Atunci când ne lăudăm excesiv, putem fi percepuți ca fiind aroganți și egoiști, ceea ce nu contribuie la construirea unor relații sănătoase și autentice. Tot mai mulți oameni însă, tind să se concentreze pe realizări materiale, iar apoi își expun aceste lucruri pentru a-i impresiona pe alții și a-și consolida propria stimă de sine. De asemenea, perseverând în această obsesie, putem ajunge să ne comparăm mereu cu ceilalți și să ne subestimăm valoarea și succesul în comparație cu realizările celorlalți.

​Un alt factor important care contribuie la această obsesie este nevoia de control și frica de eșec. Oamenii pot avea tendința de a-și proiecta în mod exagerat succesul și de a-și promova constant realizările, deoarece aceasta este o cale de a fi în control și de a-și gestiona imaginea publică. Frica de eșec poate fi extrem de stresantă și îi poate determina pe oameni să își impună standarde nerealiste, care nu pot fi niciodată îndeplinite complet. În acest fel, ei rămân într-o stare de perpetuă confruntare cu ei înșiși, dorind mereu să facă mai mult și să aibă mai mult.

Suntem de mici condiționați să credem că valoarea noastră este determinată de cât de mult facem sau cât de multe realizări strângem în viața noastră. Ne-am transformat într-o societate a auto-promovării constante, în care fiecare moment este transmis live și fiecare realizare este etalată pe rețelele de socializare. Cu cât facem mai multe lucruri, cu atât avem impresia că suntem mai importanți. Postăm pe rețelele sociale și așteptăm like-uri și comentarii pentru a ne simți bine cu noi înșine. În căutarea laudelor și aprecierii, uităm să ne întrebăm cu adevărat ce simțim în interiorul nostru. Uităm să ne lăudăm pe noi înșine, nu pentru ceea ce facem, ci pentru cine și cum suntem.

​Este important să fim conștienți de aceste tendințe și să încercăm să înțelegem că fericirea și succesul nu depind exclusiv de realizări materiale sau de aprobarea celorlalți. Este important să ne concentrăm mai mult pe dezvoltarea noastră personală, pe relațiile interpersonale autentice și pe valorile noastre interioare.

​Presiunea socială, nevoia de validare externă, frica de eșec și influența mediului pot fi factori importanți în dezvoltarea obsesiei de a avea sau de a face în detrimentul lui a fi. Este important să ne conștientizăm aceste cauze pentru a putea gestiona și echilibra nevoia noastră de a obține succes și a ne exprima în fața altora.

​De asemenea, timpul și energia noastră trebuie folosite cu înțelepciune, pentru a ne bucura de momentele semnificative din viață, alături de cei dragi. Este important să învățăm să ne relaxăm, să ne bucurăm de momentele simple și să ne concentrăm pe lucrurile cu adevărat valoroase din viața noastră.

Adevărata valoare nu se măsoară în realizări sau în cât de multă atenție primim de la ceilalți, ci se găsește în acele momente liniștite în care ne dăm seama că suntem suficienți așa cum suntem. Este în capacitatea noastră de a ne bucura de simplul fapt „de a exista”, fără presiunea de a face mereu mai mult.

Obsesia de a face, a avea și de a ne lăuda ne poate aduce momente de recunoaștere și de succes, dar adesea ne distanțează de sinele nostru autentic și de bucuria simplă de a fi. Este important să ne amintim că suntem mai mult decât realizările noastre și mai mult decât aprecierile altora. În căutarea noastră frenetică de a face, să nu uităm niciodată să ne bucurăm de frumusețea a fi și de a exista în fiecare moment al vieții noastre.

​